Ambasadorul Rusiei la București: Care SPION RUS? Să ne spună MAE unde e

Ambasadorul Rusiei la București Oleg Malghinov consideră că se impune un acord prin care să se garanteze că scutul antirachetă de la Deveselu nu va fi folosit împotriva forțelor strategice ale Federației Ruse, adăugând însă că „negocierile de bază Rusia le poartă cu Washingtonul”. Declarația a fost făcută duminică, în cadrul emisiunii „După 20 de ani” difuzată de ProTV.

„Le-am spus tuturor conducătorilor României: și președintelui, și administrației prezidențiale, și Guvernului că da, subiectul scutului antirachetă reprezintă o problemă pentru Rusia. Înțelegem, că în această chestiune, România nu joacă un rol esențial, determinant. Este, totuși, un proiect dezvoltat și implementat sub egida Washingtonului. De aceea, negocierile de bază Rusia le poartă cu Washingtonul”, a răspuns ambasadorul Rusiei la București Oleg Malghinov la întrebarea dacă Rusia se simte amenințată de scutul antirachetă amplasat pe teritoriul României.

Cazul cetățeanului rus depistat pe aeroport cu documente clasificate despre zăcăminte și metale rare din zonă Moldova Noua, cercetat în prezent de DIICOT, importanța relațiilor dintre state în formarea prețului la gaze naturale și cazul studentei accidentate grav de secretarul ambasadei ruse la București au reprezentat doar câteva dintre temele majore ale discuției dintre jurnaliști și ambasadorul rus.

Despre scutul antirachetă: „Unele sectoare de responsabilitate pot fi împărțite”

Malghinov a adăugat că a citit cu atenție declarația în care președintele Traian Băsescu a spus că un astfel de scut este necesar pentru apărarea împotriva unor ofensive. „Această chestiune se poate discuta, se poate discuta. Știți că recent în Statele Unite s-a desfășurat campania electorală prezidențială și unul dintre candidați a spus că pentru SUA inamicul geopolitic numărul unu este Rusia”, a spus ambasadorul Rusiei la București.

Ambasadorul crede că în cazul scutului antirachetă este nevoie de o analiză din care să reiasă dacă „unele sectoare de responsabilitate pot fi împărțite”.

„Haideți, în primul rând, să cădem de acord asupra unui document juridic, care să spună că acest sistem antirachetă nu va fi folosit împotriva forțelor strategice ale Federației Ruse. Să ne asumăm niște obligații juridice. Haideți să vedem, dacă unele sectoare de responsabilitate se pot împărți, dacă putem lucra împreună – căci toate aceste acțiuni ajută la construirea încrederii și atunci când acest proces va merge, fiind acceptabil pentru toți partenerii, vom putea colabora”, a mai spus ambasadorul Rusiei la București.

Despre presupusul spion rus prins pe Otopeni. „Nici nu știm cine este, de unde este, unde lucrează, ce făcea în România”

Cazul cetățeanului rus depistat pe aeroport cu documente clasificate despre zăcăminte și metale rare din zonă Moldova Noua, cercetat acum de DIICOT cu interdicția clară de a părăsi România, a fost îndelung discutat în cadrul emisiunii. Oleg Malghinov a menționat că nu are informații despre cine este, ce făcea în România și unde lucrează acestă persoană, menționând că în prezent așteaptă un răspuns de la MAE pentru o întâlnire aceasta.

„Nici nu știm cine este. Nu știm de unde este, unde lucrează, ce făcea în România. Așteptăm un răspuns din partea MAE, cred că ne vor răspunde și ne vor ajuta să ne întâlnim cu el”, a declarat ambasadorul Rusiei.

Întrebat de Claudiu Pândaru (gândul.info), invitat permanent la emisiunea „După 20 de ani”, dacă ar fi știut, ca ambasador, în cazul în care cetățeanul rus acuzat de spionaj economic ar fi fost un angajat al serviciilor de informații din Rusia, ambasadorul Malghinov a dat un răspuns diplomatic.

„Este o întrebare pur ipotetică. Noi ne ocupăm de protecția consulară a cetățenilor ruși, de protecția consulară a cetățenilor ruși. De aceea, există o practică diplomatică uzuală – dacă o persoană este reținută, ambasada este informată, foarte rapid, și ambasada se ocupă de aceste probleme. Nu am fost încă informați, nu ne-am întâlnit cu această persoană. Toate informațiile pe care le adunăm provin din mijloacele de informare în masă”, a spus ambasadorul Rusiei la București care și-a exprimat speranța că întâlnirea cu cetățeanul rus implicat în acest eveniment va avea loc „în scurt timp”.

La întrebarea dacă are informații privind companii rusești interesate să investească în domeniul resurselor minerale din România, diplomatul rus a răspuns că, de 9 luni de când este în țara noastră, nu a primit la ambasadă astfel de informații.

„Ni s-au adresat anumiți investitori interesați de procesul de privatizare, de posibilitățile de participare, de condiții. Ei ni se adresează direct. Dar interesul lor nu era legat de minereuri”, a spus Malghinov.

Întrebat dacă i-au fost comunicate acuzațiile care i se aduc cetățeanului rus, el a negat. „În notă se spune că organele competente ale României au limitat ieșirea din țară a cetățeanului rus și împotriva acestuia se efectuează acțiuni de anchetă conform legislației române. Nu, în notă nu se făcea referire la acest lucru”, a spus ambasadorul Rusiei la București.

Cum poate un român să investească în Rusia

În domeniul producției de mobilă, în domeniul prelucrării sau fabricației de produse alimentare românii au experiență și ar putea veni cu această experiență și cu investiții în Rusia, este de părere diplomatul rus.

La întrebarea unde trebuie să se ducă un investitor român care vrea să gasească o intrare pe piața din Rusia, ambasadorul rus a povestit că, împreună cu un important om de afaceri român, din conducerea Camerei de Comerț și Industrie a României, lucrează de o jumătate de an la formarea unui grup de oameni de afaceri români pentru a pleca în Rusia pentru a purta discuții în domeniile lor de interes.

El a arătat că în scris și-au manifestat intenția de a pleca peste 100 de oameni de afaceri, dar în final s-au înscris doar trei dintre ei.

Despre relațiile politice. „Nu aș spune că sunt înghețate. Este vorba despre percepție”

Despre relațiile politice dintre România și Rusia diplomatul nu crede că sunt „înghețate”, ci că totul ține de percepție.

„De ce este considerată Rusia neaccesibilă pentru oamenii de afaceri? În ceea ce privește schimburile comerciale, depășim cifra de 5 miliarde de dolari. (…) Această cifră a fost mai mare, dar în acest an va scădea din cauza crizei. În ceea ce privește relațiile politice, nu aș spune că ele sunt înghețate. Am spus deja, că este vorba despre percepție. Bineînțeles, că în comparație cu alte țări, mă refer aici la relațiile Rusiei cu alte țări europene, da, nu avem cele mai active relații. Dar avem perspective, avem perspective”, a declarat ambasadorul rus. El a completat că în România vor urma în curând alegerile parlamentare pe care le-a caracterizat drept un moment extrem de „responsabil și tensionat”.

Despre o posibilă vizită a președintelui Băsescu la Moscova. „Deocamdată nu s-au realizat invitațiile existente”

La întrebarea dacă Rusia l-a invitat pe Băsescu la Moscova sau dacă președintele Putin sau Medvedev au fost invitați în România, diplomatul rus a menționat că „invitațiile există, invitațiile există. Deocamdată nu s-au realizat invitațiile existente”.

„În ceea ce privește relațiile politice, după cum am spus, acum după alegeri, sper că vom putea crește turația în relațiile cu noul Guvern, cu președintele și administrația prezidențială, și vom crea perspectivele pentru îmbunătățirea relațiilor noastre”, și-a nuanțat el răspunsul.

Despre prețul la gazele naturale. „Abordarea de genul: > sau > nu există”

Întrebat de Claudiu Pândaru dacă bunele relații politice influentează și prețul gazelor pe care România le primește din Rusia, ambasadorul rus a comentat că nu există abordări de tipul „îmi ești prieten – îți voi vinde mai ieftin” sau „nu ești o persoană prea bună – îți voi vinde mai scump” și că Gazprom este cel care ia deciziile având la bază principii comerciale.

„Gazprom decide singur. De aceea, nu pot vorbi în numele Gazprom. (…) În ceea ce privește relațiile politice, dacă în baza relațiilor politice se poate obține mai ușor o interacțiune mai complexă de cooperare în domeniul gazelor, atunci da, putem spune că relațiile politice exercită o anumită influență”, a spus ambasadorul.

Despre privatizarea Oltchim. Nu am discutat cu ministrul Economiei despre Oltchim

Ambasadorul Rusiei la București a precizat că nu s-a întâlnit cu ministrul Economiei, Daniel Chițoiu, ca să discute cu el despre privatizarea Oltchim, așa cum a sugerat presa pe 26 septembrie, la o zi după ce premierul Ponta a afirmat că firma rusă TISE nu exclude interesul de a continua cooperarea cu Guvernul pentru „o viitoare privatizare sau investiție”.

El a spus că în ziua respectivă a fost la Ministerul Economiei unde a avut o întâlnire cu un sectretar de stat pe o altă temă care nu avea legătură cu combinatul Oltchim.

„Vă voi spune următorul lucru: într-adevăr ambasada comunică în țară, către entitățile economice, informații referitoare la programul de privatizare. Ce se va întâmpla cu „Oltchim”, care este situația acolo, cine a fost acționat în instanță și ce va rezulta ? Nu știu, poate va exista un interes, poate – nu. Îmi este teamă să fac presiuni asupra investitorilor noștri – este vorba despre banii lor și ei trebuie să vină și să-și facă singuri calculele”, a răspuns el la întrebarea dacă sunt companii rusești interesate să cumpere Oltchim.

Despre Tezaurul României. Următoarea discuție a istoricilor va avea loc în martie

Întrebat dacă Tezaurul României mai există, diplomatul rus a spus că aceasta este o „chestiune istorică” asupra căruia trebuie să se pronunțe o comisie de istorici înființată în 2003.

„Nu cred că există o persoană importantă, care să poată spune dacă (tezaurul n.n.) există sau nu. Am citit declarația Ministrului de Externe, care specifică faptul că tezaurul există. Am văzut încercarea deputaților români de a include o prevedere în acest sens în rezoluția Consiliului Europei. Dar Consiliul Europei nu reprezintă formatul corespunzator. Când începe politizarea, încep discuții inutile”, crede el, adăugând că istoricii sunt cei care trebuie să discute acest subiect.

La sfârșitul lunii octombrie a avut loc o întâlnire între președinții Comisiei și s-a stabilit că întâlnirea istoricilor va avea loc în luna martie. Ultima oară aceasta comisie s-a întâlnit în urmă cu 5-6 ani.

„Este nevoie de un anumit climat, astfel încât istoricii să se poată așeza și discuta. Dar atunci când discuțiile se transferă în plan politic, devin iritați, aici, acolo și nu mai există un dialog, un schimb de opinii constructiv”, consideră diplomatul rus.

Rugat să estimeze dacă problema tezaurului ar putea fi rezolvată în 10 ani 20 de ani, el a evitat un răspuns direct, fiind de părere că „prognozele sunt contraproductive”.

„Trebuie să existe un proces, un proces de construire a relațiilor de încredere, de spargere a stereotipurilor și un proces de discuții sincere, normale. Pentru a nu se arunca afirmații de genul: uite dușmanul, ne vom urî pe vecie – o astfel de atitudine nu funcționează”, a explicat diplomatul rus.

Recunoscând că „istoria celor două țări este complicată”, ambasadorul rus a dat apoi exemple de alianțe matrimoniale între copii ai conducătorilor ruși și români din secolul al 15-lea. La propunerea în glumă a unuia dintre invitații permanenți ai emisiunii de a reînnoda tradiția, de data aceasta cu copii ai politicienilor din cele două țări, Malghinov a răspuns zâmbind: „De asta mă și ocup”.

Despre accidentul provocat de angajatul ambasadei Rusiei. „Dosarul va fi transmis în Rusia”

Cazul studentei accidentate grav de secretarul ambasadei ruse la București a fost una dintre temele majore ale discuției dintre jurnaliști și ambasadorul rus.

Întrebat ce ar fi făcut în cazul în care el ar fi fost tatăl tinerei accidentate, ambasadorul rus a declarat că are patru copii și că înțelege durerea părinților.

„Este vorba despre un accident nefericit. Urmărim cu atenție starea Mădălinei Băcanu, care se îmbunătățește. Sunt în legătură permanentă cu Domnul Doctor Mircea Gorgan, medicul șef al Spitalului. Primim de acolo zilnic informații”, a spus ambasadorul rus.

El a completat că, fiind vorba despre un diplomat, conform dreptului internațional, persoana beneficiază de imunitate în România.

„A fost trimis în Rusia, au avut loc deja contactele între Ministerele de Externe ale țărilor noastre, ne punem de acord asupra modalității în care vor conlucra organele de drept din România și Federația Rusă, astfel încât dosarul să fie transmis în Rusia și urmărirea să se desfășoare acolo”, a conchis el, precizând că totul este acum în mâinile organelor de drept și că în acest caz va fi deschis un dosar penal.